Cand un om are mare nevoie de bani, viseaza zi si noapte la cum arata o hartie de 50 RON. Strange ban pe ban pentru a-si indeplini visele. Spera, se roaga si lupta. Pana la capat. Apoi ajunge la nivelul sperat. Cei din jur sar toti la gatul lui: Da bai si tu unor amariti. Nu iti ajunge cat ai?. Ce inseamna asta? Ca i-a castigat lejer si stand degeaba? De ce un om ar fi obligat sa fie un binefacator ? Pentru ca asa spune societatea ca e bine ? Ca e frumos si crestineste? Daca acel om nu vrea sa dea 1 miliard din averea sa? Daca se gandeste la vremurile in care nu avea 500 mii? Si aici e o discutie interesanta. Cu ce il ajutam pe un cersetor daca ii dam 10 mii? Cu ce ii amelioram viata? Cu ce ajuti niste suflete de la casa de copii daca le oferi ciocolata si portocale de Sarbatori si nici macar nu ai siguranta ca acele cadouri vor ajunge la ei? Oare nu ar fi mai eficient daca am fi alaturi de acesti oameni in alt mod? De exemplu, sa preluam managementul unei case de copii.
Sau sa numim pe cineva de incredere acolo. Sa il sfatuim pe acel om de pe strada ca viata poate fi traita si altfel. Ca visele se pot implini. Din cauza situatiei in care a fost tara noastra in toti acesti 18 ani, am ajuns sa avem o parere gresita despre oamenii bogati. Ii consideram pe toti niste hoti. Niste nemernici fara suflet. Ceea ce este o mare eroare. 90% dintre oameni au probleme financiare si fiindca au probleme de gandire. Poate ca mai ales de asta. Acest articol a fost publicat pe mai 20, 2008 at 8:59 pm si e postata la Dezvoltare personala. Poti urmari raspunsurile acestei insemnari prin RSS 2.0 feed. Puteti lasa un raspuns, or trackback from your own site.
