Este siguranta. Este credinta ca oricand te poti ridica si o poti lua de la capat. Ca esti invulnerabil. Si asta pentru ca niciodata nu ai pacalit viata. Intr-o lume in care smecheria este vazuta drept solutie pentru fericire si intr-o tara in care te urci in tren si nu mai ajungi niciodata la destinatie, speranta este mai valoroasa decat a fost vreodata. Speranta ca romanii de langa tine se vor urni naibii o data pentru totdeauna! Ca isi vor cere drepturile, ca nu vor mai intra cu capul plecat intr-o institutie bancara. Ca vor invata sa nu mai arunce hartiile pe strada si sa lase sticlele goale in sala de spectacol. Ca nu ii vor mai scoate ochii vecinului de bloc doar pentru ca acesta tine cu o alta echipa. Ca va veni ziua in care nu se vor mai entuziasma la auzul unor intoxicari de natura politica, gen am intrat in NATO si UE.
Ca vor aprecia valoarea unui om indiferent de culoarea pielii sale. Ca vor intelege in sfarsit, faptul ca fara munca nu vor ajunge sa traiasca mai bine. Fara eficienta. Si fara o atitudine pozitiva. Chiar si atunci cand iti vine sa iti bagi picioarele in ea de tara! P.S. Sambata trecuta, trenul accelerat Bucuresti-Iasi a suferit un teribil accident. In urma sa, o fata din Focsani si-a pierdut viata. Avea 17 ani. Reactia CFR-ului? Ne pare rau. Acest articol a fost publicat pe mai 16, 2008 at 9:34 am si e postata la Dezvoltare personala. Poti urmari raspunsurile acestei insemnari prin RSS 2.0 feed. Puteti lasa un raspuns, or trackback from your own site.